AI EXPO Europe: KPMG – Cum ar arăta o companie concepută de la zero pentru era AI?

Notă editorială: Conținut asistat de AI

Acest articol a fost realizat de un autor uman, cu asistența inteligenței artificiale pentru documentare, identificarea și analiza surselor, structurarea informațiilor, verificarea afirmațiilor și revizuirea textului. Autorul a coordonat procesul editorial, a evaluat informațiile și își asumă responsabilitatea pentru conținutul publicat.


Cum am proiecta procesele unei companii dacă inteligența artificială ar fi existat de la început?

Cu această întrebare și-a încheiat Bart Veenman, Lead AI Services la KPMG Netherlands, prezentarea susținută pe 1 noiembrie la AIEXPO Europe, în București.

Întrebarea rezumă perspectiva propusă de acesta: pentru a obține valoare din AI, organizațiile trebuie să reexamineze felul în care funcționează, dincolo de introducerea unor instrumente în activitatea curentă.

Întrebarea finală a prezentării: cum am proiecta procesul dacă AI ar fi existat de la început?
Întrebarea cu care Bart Veenman și-a încheiat prezentarea la AIEXPO Europe.

„AI devine infrastructură”, a spus Veenman. În această viziune, inteligența artificială ajunge să susțină procesele organizației, cu cerințe de fiabilitate, monitorizare și control.

Conducerea trebuie să decidă unde merită construită această capacitate și ce rezultate urmărește.

Raportul KPMG care a stat la baza prezentării, The intelligent tech enterprise, dezvoltă această abordare pentru companiile din sectorul tehnologic.

Publicat în aprilie 2025, documentul descrie o industrie aflată într-o poziție particulară: multe firme dezvoltă și vând soluții AI, dar întâmpină dificultăți când încearcă să le integreze în propriile operațiuni.

Sistemele vechi, procesele manuale și datele fragmentate limitează inclusiv transformarea celor care furnizează tehnologia altora.

Model organizațional KPMG, cu niveluri de întreprindere, funcții și fundație tehnologică.
În viziunea prezentată, transformarea privește simultan organizația, funcțiile și fundația tehnologică.

În prezentare, Veenman a insistat asupra prioritizării. Recomandarea sa este concentrarea pe câteva direcții cu impact important asupra viitorului organizației, pornind de la felul în care aceasta creează valoare.

O multitudine de proiecte aparent utile poate consuma resurse fără să schimbe semnificativ funcționarea companiei.

Analogia dintre trăsura cu cai și inovarea radicală, în prezentarea KPMG.
KPMG folosește analogia trecerii de la trăsură la o nouă tehnologie pentru a ilustra diferența dintre îmbunătățire și inovare radicală.
Comparație între procesele existente, optimizarea lor și reproiectarea cu AI.
Abordarea „NewPractice” propune regândirea proceselor pornind de la scopul și valoarea urmărite.
Perspective de analiză propuse de KPMG pentru reproiectarea proceselor.
Slide-ul prezintă perspectivele de analiză folosite în abordarea „NewPractice”.

Raportul propune trei etape ale transformării. Prima, „Enable”, urmărește să le ofere oamenilor instrumente și competențe pentru a lucra mai eficient. A doua, „Embed”, integrează AI în procese, produse și servicii și presupune reproiectarea modului de lucru.

A treia, „Evolve”, vizează schimbarea modelului de afaceri și colaborarea cu partenerii prin sisteme și fluxuri de lucru susținute de AI. Este un cadru propus de KPMG pentru orientarea investițiilor, a cărui aplicare depinde de situația fiecărei organizații.

Diagrama etapelor Enable, Embed și Evolve, de la inițiative individuale la proiecte strategice.
De la inițiative punctuale la proiecte strategice cu impact asupra întregii organizații.

Distincția dintre aceste etape ajută la înțelegerea diferenței dintre productivitatea individuală și rezultatele companiei.

Un instrument poate scurta timpul necesar unei sarcini, însă beneficiul organizațional depinde și de ce se întâmplă cu timpul eliberat.

Raportul recomandă explicit redefinirea rolurilor și redirecționarea acestui timp către activități cu valoare mai mare. Transformarea presupune, astfel, decizii despre responsabilități și organizarea muncii.

Evoluția de la chatboturi la agenți AI și organizații cu AI integrată.
Perspectiva KPMG asupra trecerii de la productivitatea individuală la cea a organizației.

Un al doilea fir al prezentării a fost relația dintre date și context. Veenman a folosit analogia inteligenței ca motor și a datelor drept combustibil, insistând însă că organizațiile au nevoie de datele potrivite, însoțite de contextul în care trebuie utilizate.

Domeniul de activitate, limitele unei sarcini și jurisdicția în care operează compania influențează relevanța rezultatului.

Slide KPMG: inteligența este motorul, iar datele sunt combustibilul.
Analogia folosită în prezentare: inteligența ca motor, datele drept combustibil.

De aici, ideea unui „creier organizațional”: o fundație comună de date și context, pe care să poată fi folosite modele diferite, în funcție de nevoile activității.

Este o metaforă pentru arhitectura propusă de Veenman. În raport, această fundație include infrastructură cloud, administrarea datelor, modele specializate și securitate.

Accentul cade pe capacitatea de a pune informația relevantă la dispoziția sistemelor și a oamenilor care au nevoie de ea.

Schema KPMG TACO Framework, cu agenți AI, surse de date și supraveghere umană.
Arhitectura prezentată de KPMG conectează agenți, date și sisteme, sub supraveghere umană.

Pe măsură ce AI pătrunde în procesele companiei, apare și problema vizibilității asupra funcționării sale. Veenman a vorbit despre „observabilitate”, adică posibilitatea de a urmări ce se întâmplă în această infrastructură: ce costuri generează, ce valoare produce și ce probleme apar, inclusiv distorsiuni ale rezultatelor.

În intervenția sa, monitorizarea devine o condiție pentru extinderea utilizării AI.

Bart Veenman prezintă conceptul de observabilitate a sistemelor AI.
Observabilitatea urmărește comportamentul sistemelor AI în utilizarea lor efectivă.

Aceeași logică se aplică guvernanței. Veenman a susținut că regulile trebuie integrate în infrastructură și în arhitectura organizației, descriind această abordare prin expresia „governance as code”. În cazul agenților AI, el a extins cerința de aliniere la strategia companiei și la valorile brandului.

Raportul completează perspectiva cu recomandări privind controale de conformitate, instrumente de explicabilitate și monitorizarea riscurilor.

Slide despre transpunerea brandului, guvernanței, strategiei și competențelor în cod.
Regulile organizației trebuie integrate în funcționarea infrastructurii AI, susține Veenman.

Datele din document arată că dificultățile sunt și organizaționale. Dintre cei 183 de respondenți din sectorul tehnologic, 36% au indicat securitatea și confidențialitatea datelor printre obstacolele integrării AI, 33% au menționat lipsa competențelor, iar 28% rezistența angajaților la schimbare.

Respondenții puteau selecta cel mult cinci dificultăți. Procentele descriu experiențele declarate în acest eșantion, fără să măsoare separat contribuția fiecărui obstacol la succesul sau eșecul proiectelor.

De aceea, KPMG include în transformare alfabetizarea AI, învățarea între colegi și sprijinul pentru schimbarea comportamentelor de lucru. Documentul recomandă observarea modului în care grupuri de angajați își folosesc timpul și identificarea, împreună cu ei, a activităților în care AI îi poate ajuta.

Totodată, raportul include perspectiva reducerii numărului de angajați: într-un studiu de caz anonim, un director financiar anticipează atât venituri mai mari, cât și reducerea personalului prin eficientizare. Viziunea prezentată cuprinde, așadar, consecințe diferite pentru oameni, în funcție de deciziile de implementare.

Raportul combină un sondaj cu 1.390 de decidenți din mai multe sectoare, dintre care 183 din tehnologie, interviuri și experiența KPMG din peste 500 de proiecte AI. Separat, folosește modelări ale valorii economice potențiale.

Aceste estimări trebuie citite ca oportunități calculate, distincte de rezultatele deja obținute de companii.

Documentul oferă argumentele și recomandările unei firme care furnizează ea însăși servicii de transformare AI.

În încheierea prezentării, Veenman a atribuit oamenilor responsabilitatea de a stabili direcția, atât în organizații, cât și în societate.

Întrebarea despre compania concepută de la zero pentru era AI lasă astfel deschisă o decizie managerială concretă: ce procese merită reconstruite, pentru ce rezultate și cu ce rol pentru oamenii care lucrează în ele?

Bart Veenman întreabă care este rolul oamenilor când AI devine infrastructură.
Când AI devine infrastructură, oamenilor le revine responsabilitatea de a stabili direcția.

Surse