Începând cu septembrie 2025, toate școlile primare și gimnaziale din Beijing vor introduce cursuri obligatorii de inteligență artificială (AI). Fiecare elev va beneficia de minimum opt ore de instruire în AI pe parcursul anului școlar, fie prin lecții dedicate, fie integrate în materii precum tehnologia informației sau științele.
Metodologii de predare inovatoare
Pentru a facilita învățarea, vor fi implementate metode de predare inovatoare, utilizând însoțitori AI și asistenți de cercetare AI. Aceste tehnologii vor permite interacțiunea directă între elevi și agenți inteligenți, promovând dialogul om-mașină și oferind o experiență educațională interactivă.
Obiectivele inițiativei
Scopul principal al acestei inițiative este de a crea un model de învățare “profesor-elev-mașină”, integrând etica AI în procesul educațional. Această abordare urmărește să pregătească elevii pentru o lume în care AI joacă un rol tot mai important, asigurându-se că aceștia înțeleg atât aplicațiile practice, cât și implicațiile etice ale tehnologiei.
Contextul global și avansurile tehnologice chineze
Decizia de a introduce AI în curriculumul școlar obligatoriu vine pe fondul progreselor semnificative ale Chinei în domeniul inteligenței artificiale. Startup-uri chineze precum DeepSeek au dezvoltat modele AI avansate la costuri reduse.
Pe lângă DeepSeek, giganții tehnologici chinezi, precum Alibaba, au contribuit la avansul AI prin dezvoltarea de modele inovatoare. Recent, Alibaba a lansat QwQ-32B, un model AI compact de 32 de miliarde de parametri, care oferă performanțe comparabile cu modele mai mari, dar cu cerințe de calcul mai reduse. Acest model open-source a fost bine primit în comunitatea tehnologică și a dus la creșterea valorii acțiunilor Alibaba.
Un alt jucător important în peisajul AI din China este Baidu, care a lansat recent două noi modele AI, inclusiv ERNIE X1, axat pe raționament avansat. Acest model se remarcă prin capacități superioare în înțelegere, planificare și reflecție, consolidând poziția Baidu în competiția globală AI.
Aceste evoluții subliniază angajamentul total al Chinei de a câștiga noua cursă tehnologică adusă de inteligența artificială.
Situația în Europa și România
În contrast, inițiativele europene privind educația AI variază. Estonia a lansat programul “AI Leap” pentru a învăța competențe AI în licee, în colaborare cu OpenAI și Anthropic. Italia testează utilizarea instrumentelor AI în 15 clase pentru a îmbunătăți competențele digitale ale elevilor.
În România, deși nu există un program național obligatoriu pentru educația AI în școli, au fost inițiate proiecte pilot și resurse educaționale integrate cu AI, cum ar fi platforma Digitaliada, care oferă profesorilor și elevilor un chatbot AI pentru sprijin educațional.
Implementarea educației AI obligatorii în Beijing arată cât de bine înțelege guvernul Chinez impactul pe care AI-ul îl are asupra lumii. Viziune și înțelegere pe care din păcate nu le regăsim în aceeași măsură la factorii de decizie și instituțiile europene și românești.
Paradoxal cumva, în relație cu AI-ul vestul are o abordare mai comunistă decât guvrnul Chinez. În timp ce Parlamentu European să fălea că a fost primul for legislativ care a creeat un cadru juridic pentru AI, absolut inutil în acea fază incipientă în care se afla AI-ul, China a încurajat prin toate mijloacele dezvoltarea AI-ului, roboticii și tuturor tehnologiilor emergente.
