Europa are acum propriul supercomputer exascale.
JUPITER a fost inaugurat pe 5 septembrie 2025 la Centrul de Supercomputing Jülich, în Germania, devenind primul sistem de acest tip pe continent și al patrulea ca putere de calcul la nivel mondial.
Evenimentul a fost marcat de prezența cancelarului german Friedrich Merz și a liderilor EuroHPC, fiind prezentat drept un pas esențial pentru suveranitatea digitală a Uniunii Europene.
Un salt important pentru știință și AI-ul European
JUPITER este construit pe arhitectura NVIDIA Grace Hopper și livrează peste un exaFLOPS de performanță în calcule științifice și până la 90 de exaFLOPS pentru sarcini de inteligență artificială.
Sistemul este modular: o parte Booster, axată pe accelerare GPU, și o parte Cluster, cu procesoare dezvoltate în Europa.
Investiția totală depășește 500 milioane de euro, finanțată printr-un parteneriat între EuroHPC, guvernul federal german și landul Renania de Nord-Westfalia.
Pe lista TOP500 din iunie 2025, JUPITER s-a clasat pe locul 4, fiind totodată cel mai eficient energetic dintre primele cinci supercomputere din lume.
Ce poate face JUPITER
Supercomputerul va fi folosit în cercetări avansate de climatologie, neuroștiințe, simulări cuantice, astrofizică, dar și în dezvoltarea și rularea modelelor de inteligență artificială de mari dimensiuni.
JUPITER este deschis atât pentru mediul academic, cât și pentru start-up-uri și industrie, prin programe coordonate de EuroHPC.
„JUPITER este rezultatul a peste un deceniu de cercetare și reprezintă cel mai versatil sistem exascale”, a spus Thomas Lippert, directorul centrului din Jülich.
Jensen Huang, CEO NVIDIA, a adăugat: „JUPITER combină HPC și AI într-o arhitectură unică, menită să rezolve probleme globale”.
De ce contează pentru Europa
Lansarea marchează o victorie simbolică pentru Europa într-un domeniu dominat până acum de Statele Unite și China.
Capacitatea de a rula simulări complexe și modele AI de ultimă generație pe infrastructură proprie oferă Uniunii Europene mai multă autonomie tehnologică.
În plus, designul centrat pe eficiență energetică face din JUPITER un model pentru viitoarele centre de calcul de mare putere.
Provocări și ce urmează
Clusterul CPU-centric nu este încă complet operațional și va deveni disponibil abia în 2026. În plus, ecosistemul software pentru exascale este în plină dezvoltare, ceea ce înseamnă că cercetătorii vor avea nevoie de timp și instrumente pentru a exploata pe deplin capacitățile supercomputerului.
În perspectivă, JUPITER ar putea fi extins cu module specializate, de exemplu pentru calcul cuantic sau neuromorf.
Germania pregătește deja și un alt supercomputer de generație nouă, proiectul „Blue Lion”, programat pentru 2027.
Împreună, aceste inițiative conturează ambiția Europei de a concura direct cu marile centre de calcul din SUA și Asia.
Pentru cititorii pasionați de detalii tehnice
- Performanță: ~793 petaflops Rmax (iunie 2025), cu până la 90 exaFLOPS pentru AI
- Arhitectură: ~24.000 superchips NVIDIA GH200 (Grace + Hopper) în Booster și ~1.300 noduri cu procesoare Rhea1 în Cluster
- Memorie: 96 GB HBM3 per GPU Hopper, 120 GB LPDDR5X per CPU Grace; Cluster: 2×Rhea1 cu 64 GB HBM2e + până la 512 GB DDR5
- Rețea: InfiniBand NDR DragonFly+, NVLink4 între GPU-uri (150 GB/s), NVLink CPU–GPU (450 GB/s)
- Stocare: ExaFLASH – 21 PB flash, până la 3 TB/s citire
- Energie: consum estimat 15–18 MW, alimentat integral din surse regenerabile, cu reutilizarea căldurii reziduale
- Software: ParaStation, Kubernetes, Ceph, Slurm, acces prin Jupyter și UNICORE
Surse
NVIDIA Blog
Forschungszentrum Jülich
Reuters
European Commission
