București, 20 martie 2026 – Majoritatea românilor își doresc ca interacțiunile cu statul să se desfășoare exclusiv online, fără deplasări la ghișeu, însă percepția generală este că transformarea digitală avansează mult prea lent.

Aceasta este concluzia centrală a unui studiu realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute, prezentat de către sociologul Barbu Mateescu în cadrul evenimentului „Identitate: De la cartea electronică la portofelul european” organizat pe 19 martie 2026, la un an de la înființarea think tank-ului.

Principalele rezultate ale acestui studiu au fost interpretate prin comparație cu datele relevate din anteriorul studiu AtlasIntel pentru Edge Institute, lansat în noiembrie 2025.

Sondajul, desfășurat în perioada 4–10 martie 2026 pe un eșantion reprezentativ de 2.325 de respondenți adulți, indică un nivel ridicat de susținere pentru digitalizare: 78,5% dintre români consideră că aceasta este un lucru bun sau foarte bun. Comparativ cu datele din noiembrie 2025, percepția pozitivă a crescut cu aproximativ 6 puncte procentuale.

În același timp, evaluarea stadiului actual rămâne critică. 83,4% dintre respondenți consideră că România este doar „puțin” sau „parțial digitalizată”, iar doar 8,4% apreciază că nivelul este unul ridicat.

Deși procentul celor nemulțumiți a scăzut față de anul trecut, diferența dintre așteptările populației și capacitatea instituțiilor de a livra servicii digitale rămâne semnificativă.

Pentru majoritatea românilor, digitalizarea nu este o temă abstractă, ci una pragmatică, legată de experiența directă cu administrația. Peste 82,3% dintre respondenți consideră că principalul avantaj este posibilitatea de a rezolva relația cu statul exclusiv online, fără deplasare la ghișeu.

Alte beneficii frecvent menționate sunt existența documentelor în format digital pe telefon (43,8%) și eliminarea necesității de a transporta documente între instituții (43,1%).

Principalul câștig perceput este economisirea timpului. 79,1% dintre respondenți indică acest aspect drept beneficiul major al digitalizării, urmat de accesul mai rapid la informații și servicii (60,4%) și reducerea birocrației (54,9%).

În ciuda acestei deschideri, ritmul transformării este considerat insuficient. 86,6% dintre români apreciază că digitalizarea statului avansează lent sau foarte lent, ceea ce confirmă existența unui decalaj structural între cerere și livrare în zona serviciilor publice digitale.

Utilizarea serviciilor digitale este deja larg răspândită. Potrivit datelor, 60,2% dintre respondenți au plătit online taxe sau impozite în ultimul an, 49,6% au utilizat programări online pentru obținerea unor documente sau pentru transport, iar 32,6% au făcut programări online în sistemul public de sănătate.

Aproape 30% au obținut documente oficiale în format digital de la instituții precum primării sau ANAF.

În rândul celor care au utilizat aceste servicii, nivelul de satisfacție este ridicat: 70,9% se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de interacțiunile online cu instituțiile statului.

Acest rezultat sugerează că problema nu este acceptarea digitalizării de către cetățeni, ci extinderea insuficientă și inegală a serviciilor existente.

În ceea ce privește prioritățile, românii indică în primul rând dezvoltarea unei aplicații unice care să integreze toate documentele personale (53,7%), urmată de digitalizarea serviciilor din sănătate, inclusiv programările și accesul la dosarul medical (50,3%).

Obținerea electronică a actelor și accesul online la documente medicale sunt, de asemenea, menționate de 37,8% dintre respondenți.

Pe lângă beneficii, studiul evidențiază și preocupări semnificative legate de digitalizare. 56,9% dintre respondenți se tem de accesul neautorizat la datele personale, 51,3% menționează dependența de rețelele sociale, iar 44,8% sunt îngrijorați de dificultatea de a distinge între conținut real și cel generat de inteligența artificială.

Aceste temeri indică faptul că transformarea digitală nu este doar o problemă de infrastructură, ci și una de încredere publică. Consolidarea relației dintre stat și cetățean în mediul digital devine astfel o condiție esențială pentru succesul reformei.

Rezultatele studiului trebuie citite și în contextul unei nemulțumiri sociale mai ample. 74,8% dintre români indică drept principală problemă corupția din instituțiile statului, 53,8% consideră că țara merge într-o direcție greșită, iar 71,1% spun că sunt necesare schimbări majore.

În acest cadru, digitalizarea este percepută nu doar ca o modernizare tehnologică, ci ca parte a unei reforme structurale mai largi, care vizează eficiența, transparența și funcționarea corectă a administrației publice.

Studiul AtlasIntel pentru Edge Institute a fost realizat prin recrutare digitală aleatorie (Atlas RDR), cu o marjă de eroare de ±2 puncte procentuale și un nivel de încredere de 95%.

Edge Institute, lansat în martie 2025, este un think tank care își propune să accelereze transformarea digitală a României prin cercetare, politici publice și proiecte strategice în domeniu.