Un raport strategic elaborat de Digital Nation în parteneriat cu Edge Institute diagnostichează stadiul actual al transformării digitale din România drept un „impas” sistemic, caracterizat prin servicii fragmentate și un vid de guvernanță strategică. Documentul, intitulat Cadrul de guvernanță digitală în România 2025, propune un model de conducere pe patru niveluri, condus de un Viceprim-ministru dedicat și un Chief Information Officer (GCIO) apolitic, pentru a debloca o administrație publică cotată la un scor de maturitate digitală de doar 3,1 din 10
Arhitectura instituțională propusă
Pentru a elimina blocajele actuale, autorii recomandă scurtarea lanțului decizional prin instituirea unei structuri ierarhice clare. La vârful acesteia, funcția de Viceprim-ministru (VPM) pentru Transformare Digitală, mandatată direct de premier, ar asigura capitalul politic necesar impunerii reformelor interministeriale.
Suportul tehnic și strategic ar fi asigurat de un CIO Guvernamental (GCIO), poziție la nivel de secretar de stat, dar cu mandat explicit apolitic pentru a garanta continuitatea profesională4. Biroul GCIO ar fi responsabil de definirea arhitecturii guvernamentale, a standardelor de interoperabilitate și a strategiei naționale.
Nivelul decizional ar fi completat de un Consiliu Digital, organism cu putere executivă de a aproba investiții și de a arbitra conflictele între instituții, în timp ce execuția tehnică (construcția platformelor comune precum Cloud și eID) ar reveni unei Agenții de Implementare reformate radical (ADR 2.0) sau unei noi entități agile de tip GovTech.
Diagnostic: Infrastructură solidă, servicii incoerente
Analiza relevă o decuplare majoră între infrastructura de comunicații performantă a României și utilizarea sa în guvernanță7. Deși elemente critice precum identitatea electronică (eID) și legislația privind interoperabilitatea există formal, acestea sunt subutilizate sau limitate la insule digitale izolate.
Principiul „o singură dată” (once-only) și conceptul „digital first” rămân deziderate legislative neaplicate în practică, cetățenii confruntându-se cu procese birocratice redundante. Evaluarea maturității digitale indică scoruri minime la capitolele servicii publice și schimb de date, în ciuda alinierii formale la standardele UE de securitate cibernetică. Raportul identifică principala cauză a stagnării în lipsa unei perspective centrate pe client și a responsabilității clare pentru implementare.
Mecanisme de control și finanțare
Pentru operaționalizarea reformei, raportul propune condiționarea strictă a finanțării. Propunerile de investiții digitale ar urma să fie avizate de comitetul condus de Biroul GCIO exclusiv pe baza a trei criterii: alinierea la strategia națională, utilizarea platformelor comune (ROeID, interoperabilitate) și respectarea standardelor de design centrat pe utilizator.
Suplimentar, se recomandă instituirea unei „verificări digitale” obligatorii pentru toate proiectele legislative noi, pentru a preveni generarea de sarcini administrative inutile și a asigura compatibilitatea cu infrastructura digitală existentă13. La nivelul ministerelor de resort, funcțiile de conducere digitală vor fi profesionalizate prin numirea obligatorie a unor ofițeri de transformare digitală (CDTO) și lansarea unui program de accelerare pentru formarea acestora.
Priorități imediate: Strategie și Design
Foaia de parcurs pentru următorii doi ani vizează trecerea de la digitalizarea birocrației existente la o reproiectare fundamentală a serviciilor. Acțiunile cheie includ un „sprint” de 8-10 săptămâni coordonat de societatea civilă pentru definirea Strategiei Naționale de Transformare Digitală și înființarea unui Laborator de Proiectare a Serviciilor Publice care să introducă mentalitatea „user-first” în administrație. Succesul modelului depinde de operaționalizarea urgentă a platformei naționale de interoperabilitate și a identității digitale universale, considerate fundații nenegociabile ale statului digital.
