Apple a prezentat luni, la WWDC 2026, o versiune complet refăcută a asistentului său vocal, numită Siri AI, dar a anunțat în aceeași zi că funcția nu va ajunge pe iPhone și iPad în Uniunea Europeană odată cu iOS 27 și iPadOS 27 în această toamnă.
Motivul invocat de companie: cerințele de interoperabilitate impuse de Digital Markets Act (DMA), legislația europeană care reglementează marile platforme tehnologice.
Decizia lasă utilizatorii din cele 27 de state membre, inclusiv România, fără cea mai importantă noutate software a anului de la Apple. Siri AI rămâne disponibil pentru europeni doar pe macOS 27 și visionOS 27, nu și pe telefon, tabletă sau ceas — unde se folosește, de fapt, cel mai mult un asistent vocal.
Noul Siri, construit de la zero și alimentat de Apple Intelligence, poate purta conversații cu mai multe schimburi de replici, poate extrage context din e-mailuri, mesaje și fotografii, poate răspunde la întrebări folosind informații din web și poate executa acțiuni în aplicații. În spatele noului Siri rulează modelul Gemini de la Google.
Asistentul primește și o aplicație dedicată pentru a relua conversațiile anterioare, un mod Siri integrat în aplicația Camera pe iOS și o experiență extinsă de Visual Intelligence. Toate acestea lipsesc din pachetul european.
În comunicatul oficial publicat pe newsroom-ul companiei, Craig Federighi, vicepreședintele Apple pentru inginerie software, a transmis că firma este „profund dezamăgită” că utilizatorii din UE nu vor avea Siri AI pe iPhone sau iPad la lansarea noilor sisteme de operare.
Federighi a adăugat că Apple speră să aducă eventual funcția în Europa, dar că refuzul reglementatorilor de a discuta constructiv soluții care păstrează confidențialitatea și securitatea înseamnă că nu există în prezent un calendar pentru disponibilitatea Siri AI pe iOS și iPadOS în UE.
Apple susține că, sub interpretarea pe care Comisia o dă DMA, ar fi obligată să acorde oricărui asistent virtual terț acces direct la datele private ale utilizatorului și capacitatea de a controla aplicațiile instalate — adică de a citi și trimite mesaje, de a face achiziții, de a accesa fișiere și de a executa acțiuni în orice aplicație, fără protecțiile pe care compania le consideră esențiale.
Apple invocă faptul că cercetători în securitate au demonstrat deja că sistemele AI pot fi deturnate pentru a fura parole și fotografii sau pentru a altera definitiv fișiere și setări de cont fără acordul utilizatorului.
Pentru a respecta regulile fără a deschide aceste breșe de securitate, Apple spune că a proiectat o soluție numită Trusted System Agent — un intermediar prin care asistenții terți ar putea accesa în siguranță aceleași funcții ca Siri AI pe dispozitivele din UE.
Compania a propus și un plan de a lansa Siri AI în Europa concomitent cu implementarea graduală a acestui mecanism, pe parcursul a 18 luni — adică un calendar concret pentru a ajunge la conformitate fără a compromite securitatea. Comisia Europeană a refuzat, potrivit Apple, fiecare dintre propuneri, fără a oferi vreo variantă alternativă.
Dincolo de disputa procedurală pe acest subiect, fondul problemei e mai adânc și ține de viziunea EU de a reglementa sectorul tech mai degrabă pe baza de prejudecăți față de marile companii și mai puțin pe baza datelor și a ce vor cu adevărat cetățenii europeni. Ce iese la iveala, și de această dată, e că DMA modelează practic oferta de produse și servicii de pe piață, luând din libertatea deciziei de cumpărare a utilizatorului european.
Concret, DMA pretinde ca un iPhone să devină un sistem deschis și să ofere acces egal asistenților concurenți la toate datele și aplicațiile utilizatorilor. Ce probabil nu înțelege Comisia Europeană e că mulți utilizatori cumpără un iPhone tocmai pentru a avea un sistem închis. Siguranța și fiabilitatea dovedite de aproape douăzeci de ani de ecosistemul ermetic hardware-software al Apple, este unul dintre motivele de cumpărare a unui iPhone.
Deschiderea platformei către acești terți, mai ales fără o metodă bine gândită, poate compromite tocmai sistemul sigur și fiabil pe care un utilizator de iPhone și-l dorește în primul rând.
În condițiile în care iPhone nu e singura platformă de pe piață, reglementările DMA depășesc absurdul și devin abuzive și intruzive.
Utilizatorii au opțiunea de a alege între o platformă închisă și una deschisă. Ambele suficient de mature și cu ecosisteme bogate. Opțiuni cu avantaje și dezavantaje ce trebuie cântărite doar de cumpărător.
Forțarea Apple de a deschide platforma sa pentru agenți terți, privează cumpărătorul european tocmai de această alegere, și asta este inacceptabil pentru o piață liberă.
Android — este un sistem deschis, care lasă mult mai mult acces aplicațiilor și dezvoltatorilor terți, și oricine își dorește o astfel de flexibilitate poate alege platforma Android.
Sigur, cu dezavantajul siguranței mai scăzute a propriilor date. Statisticile din industrie arată că dispozitivele Android atrag între 95 și 98 la sută din malware-ul mobil și sunt de ordinul a cincizeci de ori mai expuse infectărilor decât cele iOS.
Paradoxul este că Apple a deschis deja platforma către asistenți terți, dar în condiții proprii.
Odată cu iOS 27, sistemul „Extensions” va permite utilizatorilor să seteze ca asistent implicit modele mature precum Claude de la Anthropic, Gemini de la Google sau ChatGPT de la OpenAI, rutând cererile către furnizorul ales în locul Siri.
Acest mecanism trece însă tot prin infrastructura Apple, ca atare nu va fi nici el disponibil în Europa. Cu alte cuvinte, utilizatorul european nu este doar privat de Siri AI, ci și de oricare agent AI integrat la nivel de sistem prin Extensions. Adică, deși cumperi același telefon, la același cost, primești considerabil mai puțin față de utilizatorii din afara europei.
Comisia Europeană respinge însă motivația Apple și pune vina exclusiv pe gigantul american. Purtătorul de cuvânt Thomas Regnier a declarat marți, la Bruxelles, că decizia de a nu lansa Siri AI în UE aparține „doar și doar” companiei, fiindcă nimic din DMA nu îi interzice Apple să introducă produse noi în Europa. Afirmația răstălmăcește situația: nimeni nu a susținut că DMA interzice lansarea de produse noi ca atare. Problema este că regulile sale de interoperabilitate îngreunează lansarea — până la blocaj — atunci când condiția pusă este predarea accesului la date.
Articolul 6(7) din DMA — prevederea-cheie în acest caz — obligă gatekeeperii să acorde furnizorilor terți, gratuit, interoperabilitate efectivă și acces la aceleași funcții hardware și software accesate sau controlate prin sistemul de operare sau prin asistentul virtual ca cele de care dispun serviciile proprii ale gatekeeperului.
Aceeași prevedere conține însă și o fereastră care îi permite gatekeeper-ului să ia măsuri „strict necesare și proporționale” pentru a se asigura că interoperabilitatea nu compromite integritatea sistemului, cu condiția ca acele măsuri să fie „justificate corespunzător”.
Foarte probabil că aici se poartă disputa — Apple susține că Trusted System Agent este exact o astfel de măsură proporțională, Comisia însă o respinge.
La fel de discutabilă este și explicația potrivit căreia Apple „nu a reușit să dezvolte soluții de interoperabilitate care să respecte standardele esențiale de confidențialitate și securitate ale UE”, așa cum a formulat Regnier.
Cerința DMA nu este, de fapt, ca Apple să atingă un standard de securitate; este ca Apple să permită accesul asistenților terți la datele utilizatorului. Cele două lucruri merg, în acest caz, în direcții opuse: ceea ce reglementatorul numește interoperabilitate înseamnă tocmai expunerea datelor către părți externe — cumva chiar opusul confidențialității și securității pe care le invocă în aceeași frază.
Argumentul de securitate al Apple are acoperire în analizele tehnice independente, deși nu este absolut. Cercetători de la Center for European Policy Analysis (CEPA) au arătat că sistemele de operare mobile limitează deliberat accesul la memorie și hardware pentru că acolo se află controalele de încredere, iar deschiderea acestor zone crește riscul ca atacatorii să ajungă la căi sensibile.
Aceiași analiști notează că mandatele de interoperabilitate introduc puncte de intrare noi, lărgesc suprafața de atac și pot eroda izolarea pe care se bazează modelul mobil — invocând precedente precum scandalul Cambridge Analytica, în care o aplicație aparent inofensivă a colectat datele a milioane de utilizatori printr-un API deschis.
Pe de altă parte, aceiași cercetători avertizează că un producător poate exagera riscuri puțin probabile pentru a-și proteja cota de piață, iar o lucrare academică observă că Apple ar fi putut adopta o abordare similară cu Android, care permite interoperabilitatea fără a expune elementul securizat al dispozitivului, dar a ales să nu o facă. Riscul de securitate este real; dacă justifică un refuz total este partea contestată.
Regnier a comparat poziția Comisiei cu cea a unui polițist care nu poate scuti un șofer de la respectarea limitei de viteză și a insistat că legislația europeană este „nenegociabilă”.
Criticile la adresa DMA depășesc cu mult cazul Apple, iar multe vin din afara taberei companiilor vizate. Institutul american Information Technology and Innovation Foundation (ITIF) a documentat anul trecut șase moduri în care DMA se întoarce împotriva Europei, susținând că reglementarea anticipativă „creează incertitudine, întârzie inovația și reduce stimulentele platformelor de a investi în funcții și servicii noi” și că legea „îngheață inovația înainte ca aceasta să înceapă”.
Kay Jebelli, fost specialist în concurență la Comisia Europeană, acum director pentru Europa la Chamber of Progress, avertizează că „izolarea reglementară riscă să adâncească decalajul dintre Europa și restul lumii, pe măsură ce consumatorii europeni sunt treptat privați de cele mai productive și eficiente instrumente digitale”, până la a deveni „cetățeni de mâna a doua în economia digitală”.
Și juriști din interiorul aparatului de reglementare european au criticat abordarea. János Tamás Papp, expert legal la Autoritatea Națională pentru Media și Comunicații din Ungaria, descrie abordarea ex ante a DMA drept „predictivă și supusă prejudecăților reglementatorilor”, impunând obligații extinse înainte ca vreo disfuncție a pieței sau vreun prejudiciu pentru consumator să fie dovedit.
Centrul de analiză CSIS observa la rândul său, la începutul lui 2026, că deși DMA este prezentat ca pro-inovație, complexitatea regulilor a descurajat firmele de top să aducă tehnologii de ultimă generație în economia europeană, fără dovezi clare până acum că măsurile ar fi avut un efect pozitiv asupra inovației în UE.
Tiparul confirmă temerile criticilor. Întârzierile nu sunt o noutate: Google Gemini și platforma Threads de la Meta au ajuns în Europa cu luni de întârziere față de restul lumii, iar în 2024 Apple a amânat din aceleași motive lansarea întregului pachet Apple Intelligence în UE, alături de funcțiile iPhone Mirroring și SharePlay Screen Sharing.
Acele funcții au sosit ulterior, prin iOS 18.4, în martie 2025. De fiecare dată, noutatea de vârf este lansată mai întâi în restul lumii, iar utilizatorii europeni primesc o versiune amputată sau o așteaptă cu luni întârziere — într-un domeniu în care tehnologia avansează în săptămâni, nu în ani.
Pentru utilizatorii europeni de iPhone, dezbaterea are o consecință concretă în această toamnă: vechiul Siri și actuala versiune de Apple Intelligence rămân funcționale, dar asistentul reconstruit, pe care Apple îl prezintă drept cea mai mare actualizare a Siri din ultimul deceniu, nu va fi disponibil.
Iar dezvoltatorii din UE nu vor putea nici măcar testa noile funcții Siri AI pentru propriile aplicații pe iOS, iPadOS și watchOS. Tim Cook, aflat la ultimul său WWDC înainte de a preda conducerea către John Ternus pe 1 septembrie, lasă astfel succesorului un dosar deschis: un conflict cu Bruxelles-ul fără termen de rezolvare.
Surse: Apple Newsroom · Associated Press · Comisia Europeană (Articolul 6(7) DMA) · CEPA · arXiv (SoK: Interoperability vs Security) · ITIF · Chamber of Progress · CSIS
