Tehnologia începe să aibă puls la propriu.
Ați auzit de Sistemele Microfiziologice ? Nici eu.
Sistemele Microfiziologice fac parte din domeniul bioingineriei și se referă la tipărirea 3D de țesuturi din celule umane, integrate cu senzori pe o arhitectură de microcip. Rezultatul final al acestui proces este un organ-procesor care mimează funcțiile și reacțiile specifice organelor biologice.
Aceste organe-pe-microcip cu senzori integrați sunt foarte importante în cercetarea interacțiunii dintre organele și țesuturile naturale și diferite substanțe chimice și înlocuiesc testele pe animale folosite în industria farmaceutică și cosmetică.
Pentru prima oară cercetătorii de la Universitatea Harvard, au reușit tipărirea 3D integrală a unui organ-pe-microcip cu senzori. În acest caz este vorba de o inimă.
În prezent, organele-pe-microcip se construiesc printr-un proces litografic complex și scump. Mai mult obținerea datelor este dificilă și necesită folosirea microscopului și a camerelor de mare viteză.
“Abordarea noastră a fost să rezolvăm aceste probleme prin fabricarea digitală. Prin dezvoltarea cernelurilor speciale pentru tipărirea 3D din multiple materiale, am reușit să automatizăm procesul de fabricație și să mărim complexitatea device-urilor”, a declarat pentru Harvardgazette, Travis Busbee co-autorul cercetării și student absolvent al Institutului Wyss din cadrul Universității Harvard.
Fac o paranteză importantă. Aceste cercetări se fac sub egida institutului Wyss care are o misiune foarte interesantă. Transformarea ingineriei, medicinii și științei mediului înconjurător cu ajutorul materialelor și instrumentelor inspirate de principiile de design întâlnite în natură.
O misiune care îmi dă motive de bucurie, sigur, dacă nu e doar pe hârtie. Cu alte cuvinte, de la mine puse ar suna așa: Oamenii de știință moderni nu mai vor să cucerească natura ci să conlucreze cu ea spre binele oamenilor, animalelor și mediului. Wow, asta da știre!
Inima-pe-microcip tipărită 3D, este practic un țesut similar cu cel cardiac, care are integrat chiar în material micro-senzori, capabili să monitorizeze puterea de contracție a mușchiului cardiac.
“Inima” e făcută cu o imprimantă 3D capabilă să tipărească cu mai multe materiale într-un singur proces automat.
Imprimanta folosește șase cerneluri speciale la o rezoluție de micrometru (1 micrometru = 0.001 mm).
Repet pentru că e important de înțeles. Scopul principal al acestor organe artificiale este folosirea lor în cercetare pentru simularea anumitor boli și testarea de medicamente. Similar sunt folosite și în industria cosmetică. Toate spre un mare beneficiu, eliminarea testelor pe animale.
Când vine vorba de sănătate sunt un adept al mixtului de practici noninvazive de prevenire și soluțiile medicinii alternative și clasice care rezolvă probleme de sănătate fără efecte secundare pentru noi, animale și mediu.
Medicina clasică, vestică are încă multe de învățat, fără îndoială, dar prin astfel de cercetări multidisciplinare, prin deschiderea spre alte corpuri de cunoaștere cum ar fi medicina alternativă, prin crearea de interfețe între biologie și mașini, putem ajunge la acea cunoștere holistică, singura care poate rezolva cauzele profunde ale bolilor cu care se confruntă umanitatea.
Astfel de proiecte mă entuziasmează și îmi amintesc de ce sunt pasionat de tehnologie. Mă interesează invențiile, uneltele, care rezolvă probleme reale și stringente, iar aceste sisteme microfiziologice par să fie dintre acele “cărămizi” bune folosite în construcția noii lumi.
Când vom trăi într-o lume lipsită de practici primitive precum testele pe animale atunci putem vorbi de evoluție iar astfel de tehnologii par a servi exact acestui scop, evoluția noastră reală.
sursă: Harvardgazette
