Prin această nouă categorie, Inteligența A+B, dorim să abordăm relația dintre inteligența Artificială și inteligența Biologică.

Natura acestei relații necesită o contextualizare mai largă și o explorare multidisciplinară, dincolo de aspectele tehnologice, care implică înțelegerea sistemelor educaționale contemporane, cunoștințele empirice și științifice oferite de psihologie, neuroștiință și antropologie, dar și perspectivele filozofice și spirituale relevante acestui subiect.

Înțelegerea intersecției dintre inteligența artificială și inteligența umană e un domeniu extrem de complex și la început de drum.

Măsurarea precisă a influenței AI-ului asupra modului în care gândim, luăm decizii, creăm, ne formăm opinii și sisteme de valori, nu este posibilă în acest moment și probabil nici în viitorul apropiat.

În stadiul incipient actual al tehnologiei și al nivelului său de adoptare, operăm mai mult cu supoziții și scenarii speculative, decât cu date empirice solide. Ca atare studiile și articolele științifice pe care le vom prezenta, trebuie înțelese în acest context și nu transformate în concluzii definitive.

Până acum, această inevitabilă relație dintre inteligența artificală și inteligența umana ne arată trei posibile scenarii non-exclusive:

• augmentarea naturală a inteligenței biologice cu cea artificială prin interacțiunea continuă cu AI-ul
• augmentarea inteligenței biologice cu ce cea artificială prin fuziunea om-mașină cu ajutorul implanturilor de interfețe
• atrofierea capacităților cognitive, prin externalizarea lor fără echivoc către inteligența artificială, fie ea externă sau integrată prin implanturi

Prin aceste analize încercăm să înțelegem cum putem naviga această tranziție epistemologică pentru a vedea cum putem valorifica potențialul augmentativ benefic al AI-ului, păstrând și cultivând în același timp esența gândirii și creativității umane.

Inteligența artificială (AI) devine tot mai prezentă în viața modernă, de la educație și muncă până la cele mai mărunte decizii cotidiene. Prin natura sa, AI-ul are capacitatea de a asista sau suplini capacitățile noastre cognitive, fie că vorbim de gândirea critică, analitică sau chiar de creativitate. În acest context se naște o întrebare legitimă: Cum și cât de mult ne impactează AI-ul facultățile mintale?

În acest articol vom examina concluziile din literatura științifică internațională – atât studii academice peer-reviewed, cât și rapoarte ale unor instituții sau think tank-uri – privind efectele inteligenței artificiale asupra gândiri critice și analitice, creativității, capacității de sinteză și comunicare, luării deciziilor, formării de opinii, precum și asupra modului în care ne stabilim repere logice și morale.

Cercetările recente (îndeosebi din 2024-2025) oferă o perspectivă complexă și uneori paradoxală: pe de o parte, AI-ul poate sprijini și îmbunătăți anumite procese cognitive; pe de altă parte, supradependența de AI riscă să erodeze abilitățile noastre mentale prin delegarea excesivă a gândirii (așa-numitul cognitive offloading).

Gândirea Critică și Analitică

Numeroase studii academice indică faptul că utilizarea frecventă a instrumentelor AI se corelează negativ cu abilitățile de gândire critică, mai ales atunci când oamenii ajung să se bazeze prea mult pe aceste tehnologii. De exemplu, un studiu peer-reviewed publicat în 2025 (Gerlich) a constatat o corelație negativă semnificativă între frecvența utilizării uneltelor AI și scorurile la testele de gândire critică, corelație mediată de tendința spre cognitive offloading mdpi.com.

Cu alte cuvinte, participanții care delegau în mod frecvent sarcinile cognitive către AI (de exemplu, căutări, rezolvarea problemelor, recomandări) au obținut rezultate mai slabe la gândirea critică. Această tendință a fost pronunțată la utilizatorii mai tineri, care manifestau dependență mai mare de AI și scoruri inferioare la gândirea critică comparativ cu participanții mai vârstnici mdpi.com.

Mecanismul central propus pentru această scădere este delegarea cognitivă: delegarea proceselor mentale către ajutoare externe reduce implicarea activă a individului în analiză și raționament. Studiul lui Gerlich subliniază astfel “costurile cognitive” potențiale ale reliancei excesive pe AI, evidențiind necesitatea unor strategii educaționale care să promoveze o interacțiune critică cu tehnologia, nu una pasivă mdpi.com.

Această preocupare este împărtășită și de alte cercetări internaționale. Spre exemplu, o recenzie sistematică din 2024 (Smart Learning Environments) notează că pe măsură ce sistemele AI devin tot mai sofisticate, există riscul ca studenții să devină supra-dependenți, ceea ce poate duce la scăderea capacității de gândire critică și analitică, precum și a celei decizionale slejournal.springeropen.com.

În context educațional, accesul facil la răspunsurile generate de AI poate încuraja învățarea superficială, elevii fiind tentați să accepte soluțiile furnizate fără a le verifica sau fără a depune efortul de a le înțelege în profunzime kclpure.kcl.ac.uk | pmc.ncbi.nlm.nih.gov

Studiile sugerează totodată un paradox: AI poate atât enables cât și hinder dezvoltarea gândirii critice, depinzând de modul în care este folosită. Astfel, un studiu exploratoriu din 2024 (Gonsalves et al., peer-reviewed) a urmărit integrarea ChatGPT în educație și a concluzionat că utilizarea generative AI „poate îmbunătăți sau provoca gândirea critică” a studenților, în funcție de nivelul de angajare cognitivă al acestora kclpure.kcl.ac.uk.

În cadrul experimentului, studenții care au interacționat cu AI au demonstrat atât beneficii (ex.: AI i-a ajutat să înțeleagă concepte complexe prin explicații personalizate) cât și provocări (ex.: tentația de a accepta răspunsurile AI i-a făcut uneori să nu mai chestioneze informația).

Cheia, conform autorilor, constă în factori precum raționamentul etic, colaborarea uman-AI și reflecția critică – elemente necesare pentru ca elevii să rămână implicați activ și să nu folosească AI în mod mecanic kclpure.kcl.ac.uk.

Alte studii punctează necesitatea cultivării metacogniției și a verificării surselor în epoca AI, astfel încât studenții să continue să gândească independent, folosind AI drept unealtă complementară, nu drept înlocuitor al judecății proprii pmc.ncbi.nlm.nih.gov.

În plus, riscul de erodare a gândirii critice nu se limitează la școală, ci se extinde și în medii profesionale. Automatizarea deciziilor la locul de muncă poate duce la un efect de deskilling cognitiv.

De pildă, un studiu asupra impactului AI în organizații arată că sistemele autonome de suport decizional (în sănătate, finanțe etc.) sporesc eficiența, dar pot diminua nevoia profesioniștilor de a face analiză critică pe cont propriu mdpi.com.

Autorii observă pericolul ca o forță de muncă hiper-eficientă datorită AI să devină, paradoxal, mai puțin capabilă de rezolvare independentă a problemelor și evaluare critică mdpi.com. Aceste constatări sugerează că, în absența unor măsuri conștiente, abilitățile analitice ale angajaților se pot atrofia dacă deciziile dificile sunt întotdeauna preluate de algoritmi.

Pe ansamblu, consensul emergent în literatura științifică este că supravegherea conștientă a rolului AI în procesul de gândire este esențială. Experții recomandă limitarea dependenței pasive de răspunsurile generate automat și integrarea AI în moduri care susțin gândirea de nivel superior. De exemplu, un articol din 2025 subliniază că AI poate prelua sarcini de bază (memorare, căutare informații) și chiar poate ajuta la sinteza informației, însă riscă să inhibe abilitățile de evaluare critică și analiză (considerate operații cognitive de ordin superior) dacă este utilizată ca substitut direct pentru raționamentul uman pmc.ncbi.nlm.nih.gov.

Prin urmare, multe instituții educaționale propun tehnici didactice de contracarare: pauze de reflecție în care studenții trebuie să explice cu propriile cuvinte soluțiile oferite de AI, discuții de grup pe marginea răspunsurilor unui chatbot și chiar sesiuni de rezolvare a problemelor fără ajutor AI, pentru a se asigura că elevii exersează în continuare “musculatura” mentală a gândirii critice pmc.ncbi.nlm.nih.gov.

Creativitatea și Inovația

Influența AI asupra creativității umane este un subiect intens dezbătut, iar cercetările recente evidențiază atât beneficii, cât și riscuri. Pe de o parte, AI-ul generativ (ex. modele de tip ChatGPT, Gemini, Grok, etc) oferă noi instrumente care pot stimula creativitatea, acționând ca partener de brainstorming sau sursă de inspirație.

Pe de altă parte, apare întrebarea dacă folosirea acestor unelte nu cumva atrofiază originalitatea și încrederea oamenilor în propria lor creativitate, mai ales atunci când se face abuz de ele.

Studiile științifice indică tot mai clar că AI-ul nu “înlocuiește” creativitatea umană, ci o completează. Cercetători de la University of South Australia (Marrone et al., 2024) au investigat relația dintre AI și creativitate, concluzionând că modelele generative pot produce rezultate noi, dar rămân profund dependente de intervenția și îndrumarea umană azoai.com.

În esență, AI-ul poate genera conținut (texte, imagini, muzică), însă impulsul creativ – ideea, contextul, evaluarea calității – vine de la om. Această constatare, publicată în Creativity Research Journal, contrazice temerile populare conform cărora AI ar suprima complet talentul sau ingeniozitatea umană.

Dimpotrivă, studiul poziționează AI-ul drept “un colaborator puternic”, care poate spori productivitatea creativă, eliberând oamenii de sarcini repetitive și permițându-le să se concentreze pe aspectele cu adevărat inovatoare azoai.com.

Unul dintre autorii studiului subliniază metaforic: generarea cu AI a unui tablou în stilul lui da Vinci nu înseamnă că mașina a fost creativă, ci mai curând că omul a fost creativ în formularea promptului, iar AI-ul a executat instrucțiunea economisind efortul tehnic de realizare a picturii azoai.com. Cu alte cuvinte, conținutul nou apare din colaborarea om–AI, nu din vreun „scânteier” creativ al algoritmului de unul singur.

Beneficiile AI pentru creativitate se fac deja simțite în diverse domenii. În activitățile de redactare și design, de exemplu, un review academic din 2024 evidențiază că instrumentele AI (inclusiv rețele generative precum variațional autoencoders) pot ajuta autorii să depășească blocaje creative și să crească calitatea lucrărilor slejournal.springeropen.com.

Prin generarea automată de text sau idei alternative, AI-ul oferă creatorilor material proaspăt de gândire, inspirând abordări inovative la probleme. Studenții scriitori pot folosi un chatbot pentru a explora un subiect din unghiuri noi, iar profesioniștii din industrii creative pot itera rapid prototipuri de concepte vizuale sau narrative.

Un experiment derulat în SUA (Habib et al., 2024) pe studenți înscriși la un curs de Creative Thinking a oferit un rezultat optimist: grupurile asistate de AI au obținut scoruri mai bune la metrici de creativitate divergentă – de exemplu, au generat idei mai numeroase (fluency), mai diverse (flexibility) și detaliate (elaboration) decât grupurile de control pmc.ncbi.nlm.nih.gov | pmc.ncbi.nlm.nih.gov.

Aceste constatări sugerează că AI-ul poate acționa ca un catalizator care extinde “spațiul de căutare” al minții umane, oferind repede sugestii variate pe baza cărora oamenii să construiască soluții originale.

În plus, forurile internaționale recunosc creativitatea augmentată de tehnologie drept o competență esențială: Forumul Economic Mondial (WEF) a inclus „gândirea analitică și creativă” printre primele abilități necesare forței de muncă a viitorului, indicând că lucrătorii vor trebui să folosească AI pentru a fi mai creativi, nu mai puțin kclpure.kcl.ac.uk.

Cu toate acestea, există și reversul medaliei. Aceleași studii avertizează că folosite necorespunzător, uneltele de AI pot limita creativitatea și încrederea oamenilor în ideile proprii. Experimentul menționat (Habib et al.) a scos la iveală și niște “efecte secundare” cognitive la grupul asistat de AI: tendință de fixație cognitivă și scăderea încrederii creative pmc.ncbi.nlm.nih.gov.

Mai precis, studenții care primeau multe sugestii de la AI ajungeau uneori să se blocheze în tiparele propuse de algoritm, explorând mai puțin idei complet originale. De asemenea, știind că AI generează cu ușurință variante, unii au devenit nesiguri pe propriile lor capacități, dezvoltând o dependență de „confirmare” din partea mașinii.

Acest fenomen de supralicitație a sugestiilor AI poate îngusta de fapt perspectiva creativă, dacă utilizatorii nu sunt precauți. O analiză sistematică notează în termeni fermi că “suprasolicitarea AI riscă să sufoce creativitatea și gândirea inovatoare”, atât la elevi cât și la profesori, putând chiar submina calitatea procesului educațional slejournal.springeropen.com.

Practic, dacă un elev se obișnuiește să ceară mereu idei de eseuri de la ChatGPT, el își exersează mai puțin imaginația proprie, la fel cum un profesor care se bazează prea mult pe generatoare de planuri de lecție riscă să nu mai inoveze metode didactice adaptate nevoilor reale ale clasei.

În mediul profesional, dilema este similară. Companiile adoptă tot mai mult AI pentru generarea de concepte de design, cod, strategii de marketing etc. – ceea ce poate spori creativitatea organizațională, dar poate și uniformiza gândirea dacă toată lumea folosește aceleași algoritmuri. Un exemplu concret vine dintr-un raport (think-tank) privind leadership-ul moral asistat de AI: în testele inițiale, ChatGPT oferea managerilor sugestii rapide pentru dileme etice, însă fără a explora nuanțele contextului, asemănător mai degrabă unui motor de căutare decât unui mentor empatic thehowinstitute.org.

Participanții au remarcat că recomandările erau generice, lipsite de creativitate în abordarea specificului problemei, semn că AI-ul necesita o calibrare substanțială (prompturi mai bune, dialog ghidat) ca să fie cu adevărat util thehowinstitute.org.

Acest caz ilustrează că în provocările complexe (unde nu există soluții standard), creativitatea umană – cu înțelegerea contextului și intuiția sa – rămâne crucială, iar AI-ul trebuie antrenat cu grijă pentru a asista, nu pentru a da verdicte.

Concluzia privind creativitatea este deci una echilibrată: AI-ul poate augmenta creativitatea umană, accelerând generarea de idei și extinzând paleta de opțiuni, dar nu poate înlocui intuiția, inspirația și judecata creatorului uman.

Folosit conștient, AI-ul devine un instrument al creativității – de pildă, un artist poate experimenta cu imagini generate de o rețea neuronală pentru a-și rafina viziunea – însă ideile cele mai valoroase și evaluarea lor critică tot de la mintea umană provin azoai.com.

Educația și formarea continuă ar trebui să pună accent pe dezvoltarea “creativității asistate de AI”, învățând oamenii cum să coopereze cu algoritmi generativi fără a-și pierde originalitatea și încrederea de sine. De asemenea, evitarea supra-încrederii în sugestiile automate este esențială pentru a preveni un viitor în care ideile noastre sunt limitate de ceea ce poate produce o mașină pe baza datelor din trecut.

Capacitatea de Sinteză și Comunicarea

AI-ul influențează semnificativ și modul în care procesăm informația și comunicăm, atât prin instrumente de procesare a limbajului (ex: chatboți, traducători automați) cât și prin platforme de informare personalizată.

Un avantaj imediat al acestor tehnologii este ușurința sintezei: putem obține rapid rezumate de text, extragerea punctelor cheie din documente stufoase sau traduceri aproape instantanee.

Acest lucru poate crește productivitatea și accesul la cunoaștere – de exemplu, un student poate folosi AI pentru a sintetiza un articol lung într-un abstract, economisind timp. Studiile arată că integrarea AI în educație are potențialul de a îmbunătăți competențele de comunicare, dacă este utilizată ca suport.

O cercetare din 2024 la Universitatea din Baghdad a examinat contribuția software-ului AI (recunoaștere vocală, chatboți, tutori virtuali) în predarea limbii engleze și a constatat progrese notabile în fluența și competența comunicativă a studenților pmc.ncbi.nlm.nih.gov.

Peste 80% dintre participanți au considerat că AI va deveni un actor major în predarea limbilor, datorită feedback-ului în timp real și personalizării pe care îl oferă pmc.ncbi.nlm.nih.gov.

De exemplu, un chatbot poate conversa cu elevul în limba străină vizată, corectând greșeli și adaptând nivelul de dificultate, ceea ce poate amplifica încrederea și abilitățile de comunicare ale cursantului.

Totuși, același studiu din Baghdad accentuează un aspect crucial: importanța interacțiunii umane pentru formarea conceptelor și menținerea implicării emoționale pmc.ncbi.nlm.nih.gov.

Cu alte cuvinte, chiar dacă AI-ul poate prelua o parte din sarcina instructivă (de ex., exersarea pronunției sau verificarea gramaticii), rolul profesorului și al interacțiunii sociale nu poate fi eliminat. Studenții au raportat că au nevoie în continuare de ghidare umană și de conexiune interpersonală pentru a-și sedimenta cunoștințele și a rămâne motivați.

AI-ul oferă un mediu de practică, dar nu poate înlocui pe deplin comunicarea umană, mai ales în ceea ce privește nuanțele culturale, empatia și adaptarea la nevoile individuale ale cursanților pmc.ncbi.nlm.nih.gov. Astfel, concluzia autorilor este că AI-ul în învățarea limbilor trebuie privit ca un supliment, nu ca un substitut al predării tradiționale pmc.ncbi.nlm.nih.gov.

În ceea ce privește capacitatea de sinteză a informațiilor, AI aduce beneficii certe, dar ridică și probleme dacă oamenii devin prea dependenți de el. De pildă, existența unor sisteme de search și resumare automată ne-a obișnuit pe mulți să apelăm imediat la Google sau la asistenți virtuali pentru orice întrebare.

Fenomenul a fost descris încă din 2011 drept efectul “Google” asupra memoriei: știm unde să găsim informația, dar nu ne mai deranjăm s-o reținem mdpi.com. Cu apariția chatboților avansați, această tendință se accentuează – putem cere direct asistentului virtual un sumar al dezbaterii parlamentare de ieri sau o listă de argumente pro și contra pe un subiect dat.

Cercetările recente avertizează că dacă nu suntem precauți, “mușchiul” sintezei și al comprehensiunii profunde se poate atrofia. O lucrare din 2025 discută cognitive load theory în contextul AI și arată că, deși AI-ul reduce încărcarea cognitivă extrinsecă (preluând munca redundantă), supradependența de AI poate scădea “încărcarea germenă” – adică efortul cognitiv necesar *învățării profunde și formării abilităților de higher-order thinking pmc.ncbi.nlm.nih.gov.

Cu alte cuvinte, dacă lăsăm AI-ul să facă toate sintezele și rezolvările, nu mai investim noi efortul de a procesa informația, de a stabili conexiuni logice, de a rezolva problema mental.

Astfel se explică rezultatele contraintuitive ale unor experimente: la Stanford, studenții care au folosit un tutor AI la matematică au rezolvat inițial cu ~15% mai multe probleme corect, însă un test ulterior de înțelegere conceptuală a arătat un scor mai mic cu 17% față de cei care au învățat fără AI pmc.ncbi.nlm.nih.gov.

Practic, AI-ul i-a ajutat să obțină răspunsuri, dar nu i-a ajutat să-și însușească temeinic conceptele, ba chiar le-a afectat aprofundarea. Acest exemplu evidențiază că sinteza automată și răspunsurile imediate pot da un fals sentiment de competență, dacă nu sunt însoțite de reflecție și verificare.

În privința scrierii și comunicării scrise, apar dileme similare. Pe termen scurt, instrumente precum ChatGPT pot corecta instant un text, pot sugera reformulări mai elegante sau chiar genera paragrafe întregi la cerere.

Mulți studenți și profesioniști folosesc deja AI pentru a compune e-mailuri, rezumate sau rapoarte, economisind timp. Dar criticii avertizează că o astfel de practică, dacă devine regulă, va diminua abilitățile de redactare și exprimare ale individului.

O analiză din 2023 menționa că generatoarele de text pot ”tăia aripile” exprimării originale a elevilor, care riscã sã nu își mai formeze propriul stil și propria capacitate de a structura un argument slejournal.springeropen.com.

De asemenea, în lipsa unei discipline, utilizarea AI pentru scriere poate degenera în plagiat automatizat – sunt cunoscute cazuri de articole științifice generate aproape integral de AI, care au trecut de verificările superficiale ale unor jurnale, ridicând probleme de etică și credibilitate academică slejournal.springeropen.comslejournal.springeropen.com.

Dincolo de aspectul etic, când cineva apelează la AI pentru a-i “face tema”, acel cineva pierde ocazia de a exersa gândirea structurată și claritatea în comunicare, competențe ce se formează tocmai prin efortul de a scrie.

Așadar, educatorii subliniază importanța de a folosi AI-ul în scriere doar ca un instrument de suport (de exemplu pentru generarea de idei sau verificarea gramaticii), nu ca substitut pentru procesul de concepere a textului.

În sprijinul acestei abordări, un studiu sugerează introducerea de “etape fără AI” în redactare – de exemplu, elevii să scrie mai întâi un draft de eseu fără ajutor extern, după care pot folosi un asistent AI doar pentru a-și revizui textul sau a primi sugestii punctuale, menținând astfel dezvoltarea abilităților lor de comunicare pmc.ncbi.nlm.nih.gov.

Luarea deciziilor, formarea opiniilor și a reperelor morale și logice

Un domeniu deosebit de sensibil este modul în care AI-ul influențează deciziile noastre și simțul responsabilității, mai ales atunci când sunt implicate judecăți morale sau formarea opiniei proprii despre o problemă.

În situații complexe, există tendința de a consulta AI-ul ca pe un “expert” sau cel puțin ca pe o a doua opinie – de la decizii medicale sau financiare, până la dileme etice cotidiene (de ex: „Ce ar trebui să fac într-o situație dilemă?”). Cercetări experimentale recente au început să măsoare efectele acestor interacțiuni și rezultatele sunt îngrijorătoare: AI-ul poate într-adevăr să ne modifice deciziile morale și să ne dilueze simțul răspunderii.

Un studiu publicat în Scientific Reports (Nature, 2025) a investigat cum se comportă oameni puși în fața unei dileme morale atunci când primesc indicații de la un sistem AI nature.com.

Participanții au fost cadeți militari simulați în postura de operatori de dronă, confruntați cu decizia de a lansa sau nu un atac ce implica riscul de victime colaterale. În anumite scenarii, cadetilor li se oferea asistență din partea unui AI “agresiv” (care sugera atacul) sau “precaut” (care recomanda reținere), comparativ cu scenarii fără niciun AI.

Rezultatul: *deciziile voluntarilor în situațiile moral dificile au fost clar influențate de comportamentul AI – mulți au urmat sugestiile AI-ului, fie ele agresive sau conservative, deviind de la judecata pe care ar fi avut-o pe cont propriu nature.comnature.com.

Mai mult, cercetătorii au măsurat și senzația de agenție și responsabilitate a participanților, constatând un fenomen interesant: cu AI alături, subiecții au avut un sentiment implicit de control sporit (simțeau că acțiunea a fost cumva “împărțită” cu sistemul), dar declarau explicit o responsabilitate personală mai scăzută pentru decizie nature.com.

Cu alte cuvinte, prezența AI-ului i-a făcut să se simtă mai puțin vinovați sau răspunzători de consecințe, ca și cum răspunderea ar fi fost împărțită cu “sfătuitorul” artificial. Concluzia studiului este limpede: comportamentul unei AI consiliere influențează procesul decizional moral uman și alterează percepția responsabilității în situații etice, ceea ce are implicații grave pentru orice sistem AI folosit în decizii cu impact moral (de exemplu, în armată, medicină sau justiție) nature.com.

Aceste descoperiri confirmă îngrijorările eticienilor despre “desensibilizarea morală” sau externalizarea eticii către mașini – dacă oamenii simt mai puțină responsabilitate atunci când „așa a zis AI-ul”, se poate ajunge la decizii inumane fără ca nimeni să își asume vina pe deplin.

Legat de formarea opiniilor și a valorilor, influența AI este mai difuză, dar nu mai puțin reală. Algoritmii de recomandare de pe rețelele sociale sau motoarele de căutare modelează deja percepțiile noastre, prin filtrarea informațiilor la care suntem expuși.

În era generative AI, riscul este ca oamenii să obțină răspunsuri și explicații direct de la un model lingvistic, pe care să le ia de bune fără o evaluare critică, crezându-le obiective. Literatura subliniază că AI-ul poate deforma reperele noastre cognitive dacă nu suntem vigilenți în privința calității informațiilor furnizate.

Un exemplu îl constituie fenomenul de AI hallucination – situația în care modelul inventează informații false sau surse inexistente, prezentându-le însă drept credibile. Recenzia sistematică din Smart Learning Environments (2024) menționează că utilizatorii neavizați pot fi induși în eroare de confabulațiile AI, având dificultăți în a disocia faptele reale de afirmațiile plauzibile dar fabricate slejournal.springeropen.comslejournal.springeropen.com.

În context educațional, s-au constatat cazuri unde studenții au preluat conținut generat de AI crezând că este corect documentat, când de fapt referințele erau false sau argumentele eronate – ceea ce pune sub semnul întrebării capacitatea lor de a evalua critic sursele slejournal.springeropen.com.

Astfel de situații pot duce la formarea unor opinii greșite sau slab fundamentate, pe baza informațiilor nesigure propagate de AI. Mai mult, suprasolicitarea AI în luarea deciziilor poate cauza așa-numitul automation bias – tendința de a avea încredere exagerată în decizia automatizată și de a ignora indicii contrare sau propria judecată slejournal.springeropen.comslejournal.springeropen.com.

Acest bias a fost documentat și în mediul organizațional: angajații tind să execute instrucțiunile sugerate de un sistem algoritmic chiar și atunci când simt că ceva e în neregulă, atribuind mașinii un statut de autoritate infailibilă.

Combinația dintre automation bias și diluarea simțului răspunderii menționată anterior poate deveni periculoasă: decizii luate orbește pe baza unei recomandări algoritmice, fără ca nimeni să își pună întrebări sau să-și asume responsabilitatea când lucrurile merg prost.

Pe plan moral și al valorilor, se pune problema dacă interacțiunea cu AI-ul, mai ales de la vârste fragede, ne poate afecta busola morală. În mod direct, un chatbot ca ChatGPT nu “învăță” pe cineva ce este bine sau rău, el neavând o conștiință morală autentică.

Însă modul în care este folosit poate influența dezvoltarea gândirii morale: de exemplu, dacă un elev obișnuiește să întrebe AI-ul „Ce e corect să fac în situația X?” în loc să reflecteze singur sau să discute cu părinții/profesorii, s-ar putea ca judecata sa morală să devină dependentă de autoritatea externă.

Think tank-uri pe etică precum HOW Institute for Society atrag atenția că, deocamdată, AI-ul nu excelează la capitolul raționament moral contextual – în experimentele lor, ChatGPT a dat răspunsuri morale rapide dar prea generale, necesitând ajustarea prompturilor ca să se apropie de rolul unui consilier moral adecvatthehowinstitute.org.

Chiar și atunci, AI-ul nu poate prelua pe deplin rolul unui mentor moral deoarece îi lipsesc empatia autentică, experiența de viață și capacitatea de a înțelege subtilitățile valorilor umane.

Așadar, este improbabil (și nedorit) ca AI-ul să ne “formeze valorile” – aceasta rămâne prerogativa familiei, societății, educației umane. Rolul AI-ului poate fi cel mult de oglindă sau întrebare provocatoare care să ne ajute să ne clarificăm propriile principii (de exemplu, simulând contra-argumente într-un dilema morală), dar responsabilitatea finală în definirea reperelor morale ne aparține.

Concluzii și perspective preliminare

Impactul AI asupra facultăților mintale este complex și nuanțat, îmbinând oportunități de dezvoltare cu riscuri de regres. Obiectiv, pe baza studiilor recente, se poate concluziona următoarele:

• Gândirea critică și analitică: AI poate sprijini analiza oferind rapid informații și perspective multiple, însă supradependența de AI duce la declin cognitiv și scăderea implicării personale în raționament. Numeroase studii peer-reviewed (2024-2025) confirmă o erodare a abilităților de gândire critică la utilizatorii frecvenți de AI, mai ales cei tineri mdpi.comslejournal.springeropen.com. Soluția sugerată de experți este echilibrul: folosirea AI pentru sarcini de rutină sau ca instrument de verificare, combinată cu efort conștient de a continua exercițiul gândirii independente (de ex., verificarea manuală a unor informații, reflecție critică asupra răspunsurilor AI) pmc.ncbi.nlm.nih.gov.

• Creativitatea: AI-ul generativ se dovedește a fi un colaborator valoros al creativilor, stimulând brainstorming-ul și accelerând execuția ideilor. Studiile academice infirmă teama că “AI ne va face mai puțin creativi” – dimpotrivă, cu AI ca asistent, oamenii au produs adesea mai multe și mai diverse idei pmc.ncbi.nlm.nih.gov. Totuși, pericolul constă în pierderea originalității prin imitație și scăderea încrederii de sine: creativitatea autentică cere ca omul să preia controlul în definirea direcției, folosind AI doar ca pe o unealtă. Instituțiile pun accent acum pe AI literacy creativ – adică formarea utilizatorilor să folosească AI pentru a-și potența imaginația, nu pentru a o înlocui azoai.com.

• Comunicarea și sinteza: AI facilitează accesul la informație și poate îmbunătăți anumite competențe (ex: practicarea unei limbi străine cu un tutor virtual, obținerea rapidă de rezumate). Aceste beneficii sunt reale și confirmate de studii, dar nu trebuie să excludă procesul de învățare activă umană. Un consens între cercetători este că AI-ul trebuie integrat ca suport educațional, nu ca substitut al învățării pmc.ncbi.nlm.nih.gov. Comunicarea eficientă și gândirea sintetică se formează tot prin exercițiu uman (citit, scris, dialog), iar AI-ul poate asista acest proces, dar fără practicarea directă, abilitățile se vor degrada în timp.

• Luarea deciziilor și aspecte morale: AI-ul are deja impact în deciziile noastre – de la cele triviale (alegerea unei rute turistice) la cele majore (decizii financiare, diagnostice medicale). Studii experimentale arată o influență semnificativă a recomandărilor AI asupra deciziilor umane și o posibilă scădere a simțului responsabilității atunci când decidem sub îndrumarea unei mașini nature.com.

Acest fapt atrage necesitatea unor protocoale etice clare: de pildă, în organizații se discută acum despre obligativitatea confirmării umane (“human-in-the-loop”) pentru decizii critice, tocmai pentru a se menține implicarea conștiinței și răspunderii umane în proces.

De asemenea, e esențială educația în spirit critic față de AI – utilizatorii trebuie instruiți să întrebe “Pe ce se bazează această recomandare? E logică și moral acceptabilă?“, nu să urmeze orbește instrucțiunile algoritmului.

În ansamblu, impactul AI asupra minții depinde de modul în care alegem să îl folosim.

Dacă vom trata AI-ul ca pe un înlocuitor al gândirii noastre, riscăm un viitor cu abilități cognitive atrofiate – o generație excelent asistată tehnologic, dar mai puțin creativă, critică și autonomă.

Dacă însă vom folosi AI-ul în mod complementar și responsabil, putem potența facultățile mintale: vom avea oameni care își conservă și dezvoltă gândirea critică (folosind AI ca să verifice și să extindă, nu să dicteze), care devin mai creativi (colaborând cu AI pentru a explora idei noi), care comunică mai eficient (antrenându-se cu ajutorul AI) și care iau decizii informate (beneficiind de analiza datelor de către AI, dar evaluând-o prin prisma valorilor și logicii proprii).

Obiectivitatea analizei ne arată că AI-ul nu este nici panaceu, nici pericol inevitabil, ci o tehnologie de amplificare: amplifică atât punctele forte, cât și punctele slabe ale minții umane.

Provocarea pentru educație, psihologie și leadership este să creeze un cadru în care AI să fie un amplificator al inteligenței umane, nu un înlocuitor al ei, păstrând centrul de greutate pe judecata, creativitatea și responsabilitatea noastră.

Surse (selecție):

• Gerlich, M. (2025). AI Tools in Society: Impacts on Cognitive Offloading and the Future of Critical Thinking. Societies, 15(1): 6. – Studiu academic (peer-reviewed) ce evidențiază corelația negativă între folosirea frecventă a AI și abilitățile de gândire critică, mediată de delegarea cognitivă mdpi.commdpi.com.
• Taatila, V. et al. (2024). The effects of over-reliance on AI dialogue systems on students’ cognitive abilities: a systematic review. Smart Learning Environments, 11(1). – Recenzie sistematică (peer-reviewed) asupra literaturii privind impactul dependenței de AI în educație, raportând scăderi la nivel de gândire critică, analitică, decizională și riscuri de plagiat, bias algoritmic etc.slejournal.springeropen.comslejournal.springeropen.com.
• Gonsalves, C. (2024). Generative AI’s Impact on Critical Thinking: Revisiting Bloom’s Taxonomy. Journal of Marketing Education (Dec 2024). – Studiu exploratoriu (peer-reviewed) pe studenți, propunând un cadru revizuit Bloom adaptat pentru era AI; constată că AI poate atât facilita, cât și provoca gândirea critică, în funcție de implicarea metacognitivă a elevului kclpure.kcl.ac.uk.
• Habib, M. et al. (2024). Impact of AI tools on divergent thinking in creative problem-solving classes – studiu citat într-un articol din Frontiers in Education (2025) („cognitive paradox of AI in education”) care arată creșteri ale performanțelor creative (fluency, flexibility) la studenții asistați de AI, dar și efecte negative (fixație, scăderea încrederii creative) când AI e suprautilizat pmc.ncbi.nlm.nih.gov.
• Marrone, R. et al. (2024). How Does Narrow AI Impact Human Creativity? Creativity Research Journal (online 15 Jul 2024). – Studiu academic (peer-reviewed) ce concluzionează că AI-ul nu substituie creativitatea umană, ci acționează ca un instrument care depinde de inputul creator al omului; poziționează AI-ul ca partener de colaborare în actul creativ azoai.com. (Vezi și articol popularizare “AI Can’t Replace Human Creativity, But It Can Enhance It” azoai.com.)
• Salatino, A. et al. (2025). Influence of AI behavior on human moral decisions, agency, and responsibility. Scientific Reports, 15: 12329. – Studiu experimental (peer-reviewed) care demonstrează influența semnificativă a comportamentului unei AI asupra deciziilor morale ale oamenilor și asupra asumării responsabilității; evidențiază diminuarea responsabilității personale sub recomandarea AI nature.com.
• Jose, B. et al. (2025). The cognitive paradox of AI in education: between enhancement and erosion. Frontiers in Education, 10: 12036037. – Articol academic (peer-reviewed) ce analizează integrat efectele AI în educație prin multiple lentile teoretice; discută conceptul de cognitive offloading, impactul AI asupra retenției memoriei, gândirii critice, creativității, oferind și strategii de implementare echilibrată a AI în învățare pmc.ncbi.nlm.nih.govpmc.ncbi.nlm.nih.gov.
• HOW Institute for Society (2024). AI and Moral Reasoning in Leadership: The Role of Moral Reasoning. – Raport de cercetare (white paper / think tank) examinând cum liderii pot folosi ChatGPT în depășirea dilemelor morale; evidențiază limitările actuale ale AI ca „sfetnic” moral (răspunsuri generice, lipsa contextului) și necesitatea promptării adecvate pentru a obține rezultate utile thehowinstitute.org.
• Alte surse educaționale și de psihologie: Bearman & Ajjawi (2023) – pe rolul AI în obscurizarea proceselor de gândire critică; Chiu (2024) – importanța cultivării gândirii critice pentru a valorifica AI; Dwivedi et al. (2023) – pledoarie pentru redesign pedagogic axat pe gândire critică în epoca AI; Correia et al. (2024) – discuție despre supra-încrederea în răspunsurile AI și nevoia de reflecție umană pmc.ncbi.nlm.nih.gov; etc. (Lista completă a referințelor depășește scopul acestui rezumat, dar cele incluse mai sus acoperă punctele principale ale discuției.) kclpure.kcl.ac.ukslejournal.springeropen.com