Agenția Spațială Americană (NASA) a venit cu noi detalii și cu o pagina web dedicată obiectului interstelar 3l/ATLAS. NASA a confirmat că 3I/ATLAS, descoperit la începutul lunii iulie 2025, este cea de-a treia cometă cunoscută provenită din afara sistemului nostru solar, urmând o traiectorie hiperbolică ce o va purta aproape de Soare pe 30 octombrie.
Cu un diametru estimat între 440 de metri și 5,6 kilometri, cometa nu reprezintă o amenințare pentru Pământ, dar a stârnit dezbateri aprinse în comunitatea științifică.
În timp ce NASA subliniază caracterul său natural, bazat pe observații detaliate de la telescoape precum Hubble și James Webb, astrofizicianul Avi Loeb de la Harvard avertizează că anomaliile observate – precum traiectoria precis aliniată și lipsa accelerației non-gravitaționale – nu permit excluderea categorică a unei origini artificiale.
Loeb, într-un articol recent, plasează obiectul la un nivel de 4 pe o scară de amenințări tehnologice interstelare, sugerând o probabilitate de 40% ca acesta să fie un artefact extraterestru. Scepticii, inclusiv oficiali NASA, resping aceste idei ca fiind speculative, insistând că 3I/ATLAS “arată ca o cometă și se comportă ca o cometă”.
Descoperirea lui 3I/ATLAS marchează un moment semnificativ în astronomie, oferind oportunitatea rară de a studia un vizitator din spațiul interstelar. Potrivit datelor oficiale publicate pe pagina dedicată a NASA, cometa a fost detectată pe 1 iulie 2025 de telescopul ATLAS (Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System), finanțat de agenție, situat în Rio Hurtado, Chile.

Observații pre-descoperire, extrase din arhivele a trei telescoape ATLAS și ale Observatorului Zwicky Transient Facility de la Palomar, California, datează din 14 iunie 2025. Denumirea “3I/ATLAS” reflectă statutul său ca al treilea obiect interstelar confirmat (“3I”), numit după echipa de descoperire.
Traiectoria hiperbolică, nelegată gravitațional de Soare, confirmă originea sa exterioară sistemului solar, venind din direcția constelației Săgetătorului.
Datele oficiale NASA detaliază o traiectorie precisă: la momentul descoperirii, cometa se afla la aproximativ 670 de milioane de kilometri de Soare, în interiorul orbitei lui Jupiter, deplasându-se cu o viteză de circa 221.000 de kilometri pe oră (61 km/s). Viteza crește pe măsură ce se apropie de Soare, urmând să atingă periheliul – punctul cel mai apropiat de astrul central – pe 30 octombrie 2025, la o distanță de 1,4 unități astronomice (UA), adică aproximativ 210 milioane de kilometri, chiar în interiorul orbitei lui Marte.
Abordarea cea mai apropiată de Pământ va fi de 1,8 UA (circa 270 milioane de kilometri), eliminând orice risc de coliziune. Vizibilă prin telescoape terestre până la sfârșitul lunii septembrie 2025, cometa va trece prea aproape de Soare pentru observații directe, reapărând abia la începutul lunii decembrie. NASA oferă un instrument interactiv, Eyes on the Solar System, pentru urmărirea traiectoriei în timp real.
Estimările de mărime, bazate pe observații Hubble din 20 august 2025, indică un nucleu cu un diametru între 440 de metri și 5,6 kilometri. Clasificată ca o cometă datorită activității sale – un nucleu înghețat înconjurat de o comă luminoasă de gaz și praf, eliberată sub influența radiației solare –, 3I/ATLAS a fost observată intens.
Telescopul Hubble a capturat imagini pe 21 iulie 2025, când se afla la 277 milioane de mile de Pământ, revelând o formă de lacrimă a norului de praf. James Webb Space Telescope (JWST) a efectuat observații pe 6 august 2025 cu instrumentul Near-Infrared Spectrograph, iar misiunea SPHEREx a monitorizat-o între 7 și 15 august, cu analizele datelor în curs.

Image Credit: Image: NASA, ESA, David Jewitt (UCLA); Image Processing: Joseph DePasquale (STScI)
Planuri viitoare includ observații de la misiuni precum TESS, Swift, roverele Perseverance și Curiosity de pe Marte, Europa Clipper, Lucy, Psyche, Parker Solar Probe, PUNCH, precum și de la ESA/NASA SOHO și Juice. Aceste eforturi vizează o înțelegere detaliată a compoziției și comportamentului, subliniind că, deși diferă ușor de cometele solare, obiectul se comportă natural.
Totuși, nu toată lumea este convinsă de explicațiile convenționale.
Astrofizicianul Avi Loeb, director al Institutului de Teorie și Calculație de la Harvard și autor al cărților “Extraterrestrial” și “Interstellar”, a publicat un articol pe Medium pe 23 august 2025, intitulat “Should We Be Happier if 3I/ATLAS is a Comet?”, în care pledează pentru o abordare deschisă față de posibila origine artificială. Loeb subliniază anomalii precum lipsa unei cozi cometei tradiționale și traiectoria “fin reglată” aliniată cu planul orbital al planetelor, ceea ce ar avea o probabilitate redusă de apariție aleatoare.
El notează: “Insistând că 3I/ATLAS trebuie să fie o cometă este imprudent, deoarece nu prezintă o coadă cometară și traiectoria sa este fin reglată pentru a se alinia cu planul orbital al planetelor în jurul Soarelui”.
De asemenea, menționează că lumina din fața obiectului ar putea fi menținută timp de șase luni prin ablația unui strat de murdărie de un milimetru pe un obiect de 20 de kilometri, sugerând o compoziție neobișnuită.
Loeb argumentează că știința ar trebui să evite complacerea cu ideile tradiționale, afirmând: “Complacerea cu ideile tradiționale este inamicul curiozității științifice”. El propune o “astro-arheologie” pentru căutarea artefactelor interstelare și avertizează împotriva excluderii absolute a posibilității artificiale: “Cel mai mare pericol pentru astro-arheologie – o nouă frontieră de cercetare în căutarea artefactelor interstelare – este insistența că toate obiectele interstelare sunt roci”.
Clasificând 3I/ATLAS la un nivel de 4 pe “Scala Loeb” a amenințărilor tehnologice interstelare (de la 0 la 10), el sugerează o șansă de 40% ca obiectul să fie de origine tehnologică, potențial un “Cal Troian” ce ascunde tehnologii avansate.
Loeb îndeamnă la colectarea de date suplimentare, inclusiv detectarea căldurii sau semnalelor artificiale, și vede în asta o oportunitate economică: “O întâlnire cu tehnologie extraterestră ar putea avea beneficii financiare mari, în cazul în care accesăm tehnologii viitoare pe care ne-ar lua mult timp să le dezvoltăm singuri”.
Ideile lui Loeb au generat reacții sceptice puternice. Tom Statler, șeful departamentului NASA pentru corpuri mici din sistemul solar, a respins ferm claims-urile, declarând: “Arată ca o cometă. Face lucruri de cometă. Seamănă, în aproape toate aspectele, cu cometele pe care le cunoaștem. Este o cometă”.
El a explicat că, deși prezintă proprietăți interesante diferite de cometele solare, comportamentul său – cum ar fi luminozitatea crescută din cauza topirii gheții sub radiația solară – este tipic natural. Observațiile Hubble au estimat o mărime mai mică (2,8 km), contrazicând afirmațiile lui Loeb despre un obiect de peste 20 km.
Astronomi precum Steve Desch au criticat munca lui Loeb ca fiind “neglijentă” și “sub nivelul unui student”, sugerând lipsa de expertiză în domeniul cometelor. Instituții precum SETI, dedicate căutării vieții extraterestre, consideră că astfel de afirmații nesusținute discreditează eforturile științifice serioase.
Precedente precum ‘Oumuamua – unde Loeb a susținut origine artificială, dar nu s-au găsit semnale – sau un meteor atribuit de el tehnologiei extraterestre (dar explicat ca vibrații de la un camion) întăresc scepticismul.
Pe platforme precum Reddit și X (fostul Twitter), dezbaterile variază de la susținerea lui Loeb – cu postări ce menționează probabilități statistice scăzute pentru explicații naturale (1 în 50.000) și anomalii precum raportul ridicat CO₂/H₂O sau lipsa accelerației non-gravitaționale – la respingeri ferme.
Un utilizator X notează: “Astronomii nu au intrat în panică. Unii au motive financiare să răspândească speculații”. Alții, precum un fizician al plasmei, consideră obiectul “suspect” datorită traiectoriei și compoziției, dar majoritatea experților insistă că datele susțin o origine naturală, potențial o cometă neobișnuită datorită provenienței interstelare.
Pe măsură ce 3I/ATLAS se apropie de periheliu, observațiile viitoare ar putea clarifica misterele. Până atunci, dezbaterea subliniază tensiunea dintre curiozitatea științifică și rigoarea empirică, amintindu-ne că spațiul interstelar rămâne un teritoriu plin de necunoscute.
Surse:
– NASA Science: Comet 3I/ATLAS Overview (link)
– Avi Loeb: “Should We Be Happier if 3I/ATLAS is a Comet?” (Medium, 23 august 2025) (link)
– Explorersweb: “Is the 3I/ATLAS Comet Actually Alien Technology? No.” (14 septembrie 2025) (link)
– IFLScience: “NASA Responds To Claims That Interstellar Object 3I/ATLAS Is An Advanced Alien Spacecraft” (15 septembrie 2025) (link)
– Reddit: Discuții despre dezbaterea 3I/ATLAS (link)