Un raport publicat de Department for Business and Trade (DBT) din Regatul Unit arată că persoanele cu ADHD, autism sau dislexie se declară cu 25% mai satisfăcute de utilizarea instrumentelor bazate pe inteligență artificială la serviciu, comparativ cu colegii lor neurotipici.
Studiul, realizat în urma unui pilot cu Microsoft 365 Copilot, sugerează că AI-ul ar putea deveni un instrument important pentru incluziunea cognitivă — mai ales pentru angajații care se confruntă cu dificultăți de concentrare, planificare sau comunicare.
Între octombrie și decembrie 2024, aproximativ 1 000 de angajați ai DBT au testat funcțiile Copilot, precum transcrierea automată a ședințelor, sintetizarea informațiilor din e-mailuri sau organizarea listelor de sarcini.
La final, 72% dintre participanți s-au declarat „satisfăcuți sau foarte satisfăcuți” de experiență, însă utilizatorii neurodivergenți au raportat un nivel de satisfacție „semnificativ mai ridicat din punct de vedere statistic”, potrivit raportului.
Pentru mulți dintre ei, aceste instrumente nu doar că le ușurează munca, dar sunt și o formă de echilibrare a șanselor.
„Am strâns din dinți ca să rezist în lumea afacerilor. Dar aceste instrumente ajută enorm.”, spune Tara DeZao, directoare de marketing la Pega, diagnosticată cu ADHD.
Cercetătorii DBT notează că persoanele neurodivergente au raportat scăderi vizibile ale stresului și o capacitate mai bună de concentrare asupra sarcinilor creative.
Totuși, raportul avertizează că studiul are limite: a fost derulat într-un singur departament și nu a inclus un grup de control suficient pentru a generaliza concluziile.
Deși economiile de timp au fost observabile, acestea nu s-au tradus automat în creșteri clare de productivitate.
Dimensiunea etică a subiectului devine tot mai importantă pe măsură ce companiile încep să testeze instrumente similare.
„Investiția în cadre etice care protejează și sprijină angajații neurodivergenți nu este doar morală, ci și inteligentă financiar”, spune Kristi Boyd, specialistă în etica AI la SAS.
Potrivit unui studiu al companiei, organizațiile care implementează guvernanță și măsuri de control pentru AI au o probabilitate de 1,6 ori mai mare să obțină un randament dublu al investiției.
Boyd atrage însă atenția asupra riscurilor.
Nevoile pot fi diferite sau chiar conflictuale între tipurile de neurodivergență: de exemplu, persoanele cu dislexie beneficiază de cititoare de text, în timp ce cele cu tulburare bipolară pot profita mai mult de planificatori AI care structurează perioadele de energie maximă.
În plus, algoritmii pot învăța asocieri negative — unele modele fiind antrenate, fără intenție, să coreleze neurodivergența cu „boală” sau „risc”.
Deși asistenții AI abia acum încep să fie prezenți în companii, studiul DBT arată că aceștia pot oferi un avantaj clar acolo unde mediile de lucru sunt proiectate pentru minți „standardizate”.
În loc să forțeze adaptarea la un sistem fix, AI-ul promite o inversare a acestei dinamici: adaptarea mediului la stilul cognitiv al utilizatorului.
Studiul ne arată că prin integrarea AI-ului în mediile profesionale, croite covârșitor pe baza abilităților specifice neurotipicilor, companiile pot beneficia nu doar prin creșterea performanței și eficienței dar și prin diversificarea spectrului de abilități ale echipelor hibride, formate din neurotipici și neurodivergenți.
AI-ul pare că are acest potențial de a produce incluziunea reală a diferitelor moduri de operare cognitivă și de a crea o mai bună coeziune și simbioză în spațiul de lucru.
Surse:
– UK Department for Business and Trade – Microsoft 365 Copilot Evaluation Report (2024)
– Forklog – AI Enhances Productivity for Individuals with ADHD and Autism (noiembrie 2025)
